Tara Iancului- Iubirea mea
     

 

 
acasa actiuni documente alaturi de noi ce dorim craisorii

  I.
II.
III.
IV.
BIBLIOGRAFIE
VORBE ALESE
MATERIALE PREZENTATE IN CADRUL ACTIUNILOR
COLABORARI SI CORESPONDENTE DE LA PRIETENI, PARTENERI, SUSTINATORI
 

I. BIBLIOGRAFIE

1. "AVRAM IANCU"
in constiinta poporului roman
M.Bodea, Gh. I. Bodea, Editura Dacia, 1976

2. Rasunetul european al rascoalei lui Horea
Nicolae Erdoiu, Editura Dacia, 1976

3. "AVRAM IANCU"
pe baricadele Apusenilor

- relatari contemporane ale unor apropiati si adversari -
Ioan Ranca, Editura Pax- historica, Targu Mures, 1996

4. "NO HAI!"
Calatori prin Apuseni

Corina Vlad Diaconescu, Dan Liviu Mut, Rodica Vatama Subtirelu
Editura Magic Print, Onesti, 2007

 

5. "TEROARE IN ARDEAL"
Constantin Mustata, Editura Roza Vanturilor Bucuresti, 2008

6. "TARA MOTILOR CRISENI"
trasee turistice

Ioan Parva, Nicu Jianu, Editura Emia, Deva, 2008

7. "Pagini alese din insemnarile de calatorie prin Ardeal si Banat"

Nicolae Iorga, volumul 1, Editura Minerva, colectia BPT, Bucuresti, 1977

8. "Pagini alese din insemnarile de calatorie prin Ardeal si Banat"

Nicolae Iorga, volumul 2, Editura Minerva, colectia BPT, Bucuresti, 1977

9. "MUNTII APUSENI"
- cetatea rezistentei romanesti -

Teodor Sandor, Editura "Unirea", Alba Iulia, 2007

10. "SARMISEGETUSA REGIA"
- capitala Daciei preromane -

Ioan Glodariu, Adriana Rusu-Pescaru, Eugen Iaroslavschi, Adriana Rusu- Pescaru, Florin Stanescu, Editura "Acta Musei Devensis", Deva, 1996

 

11. "RELIGIA DACILOR"
Dan Oltean, Colectia Mythos, Editura "Saculum I.O.", 2002

12. "PERSONALITATI BRADENE IN LUMINA ISTORIEI"
Romulus Neag, Editura "Corvin", 2006

 

13. "TRANSILVANIA"
pamant stamosesc milenar VOL. II
Traian Dumitrescu, Editura "Miracol"

14. "TEROAREA HORTHYSTO- FASCISTA IN NORD- VESTUL ROMANIEI"
septembrie 1940- octombrie 1944
Romulus Neag, Editura "Corvin", 2006

15. "DICTIONAR DE ISTORIA ROMANILOR"
Georgeta Smeu, Editura "Trei", 1997

 

16. "BISERICA ROMANEASCA DIN NORD-VESTUL TARII SUB OCUPATIA HORTYSTA"
1940-1944
Conf. univ. MIHAI FATU, doctor in istorie, Editura Institutului biblic si de misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1985

17. "MONOGRAFIA MUNICIPIULUI BRAD"
editia a II-a, revazuta si adaugita
Romulus Neag, Brad, 2004

 

18. "REGIUNEA HUNEDOARA"
ghid turistic
1957

 

19. "CALVARUL BIHORULUI"
(1918- 1919)
Stelian Vasilescu, Editura Galant Oradea

 

 

  CLICK AICI
pentru a descarca intreaga carte in format .pdf

20. "AURUL SI ARGINTUL ROSIEI MONTANE"
Aurel Sintimbrean, Horia Bedelean, Aura Bedelean, Editura Altip, Alba Iulia, 2006

21. "BAZIL ROMAN"

fotograful aurarilor din Tara Motilor- Muntii Apuseni
Aurel Sintimbrean, Horia Bedelean, Aura Bedelean, Editura Altip, Alba Iulia

22. "DACOROMANIA"
ZIUA NATIONALA A ROMANIEI", nr.33
Editata de Fundatia "Alba Iulia 1918 pentru Unitatea si Integritatea Romaniei", Alba Iulia, 2007

23. "DACOROMANIA"
ZIUA NATIONALA A ROMANIEI", nr.39
Editata de Fundatia "Alba Iulia 1918 pentru Unitatea si Integritatea Romaniei", Alba Iulia, 2008

 

24. "BISERICA SI SCOALA IN VIATA SATULUI"
Santimbru- Alba
Aurel A. Santimbreanu, Florin S. Croitorul, Editura "Altip", Alba-Iulia, 2005

25. "MONOGRAFIA SATULUI CRICAU"
Ionela Rusan, Editura "Risoprint", Cluj- Napoca, 2003

26. "ROSIA MONTANA- ALBURNUS MAIOR"
- cetatea de scaun a aurului romanesc-
Aurel Sintimbrean, Horia Bedelean, Editura "Altip", Alba- Iulia, 2002

27. Despre Marea Unire, cu un iluminat ardelean
- Prof. Dr. Ioan Puscas-
articol preluat din Formula As, nr. 846, 2008

 

28. JUDETUL ZARAND, UN JUDET DESFIINTAT IN ANUL 1876
- prof. Viorel Gh.Tigu -
studiu realizat de Viorel Gh. Tigu- Universitatea dc Vest "Vasile Goldis" din Arad, Facultatea de Stiinte Umaniste, Politice si Administrative

Abstract
          
          The study entitled The Zarand County- a county eliminated in the year 1876, written by Viorel Gh. Tigu, art historian, presents the historical importance of a county that has been preserved as the most Romanian administrative- territorial unit beyond the mountains being suppose to become a new administrative unit in the West of the Apuseni Mountains.
          
          Pe valea Crisului Alb, incepand de la actualele localitati Gurahont - Iosasel se intindea, pana la circa 30 km. est de localitatca Brad, adica pana pe la izvoarele Crisului Alb si pana in apropicrca Abrudului, pe o lungime de 70 km. si 15-20 km. largime, in bazinul acestei vai, Tinutul si comitatul Zarandului, intre masivele muntoase ale Bihorului si Moma Codru, la nord si Muntii Zarandului si cei Metalici la sud, cuprinzand 90-100 dc localitati, de deal si munte, comitat ce avea capitala la Baia de Cris.
          Acest comitat sau judet a avut cea mai lunga viata dintre toate unitatile administrative, la nivelul judetului, cunoscute pe teritoriul Ardealului, cu toate ca istoricii nostri nu au remarcat vechimca lui. In Cronica notarului anonim al regelui Bela al II-Iea al Ungariei, scrisa pe la mijlocul secolului XII se vorbcstc de fortareata Byhor si ducele Menumorut si se spune cum a trecnt acest ducat in stapanirca ungurilor in urma actiunilor intreprinse de Usubuu si Veluc, oamenii lui Arpad.
          Drept "recunostinta” pentru serviciile aduse de catre acestia lui Arpad, cronicarul, in cap. 52 al lucrarii sale. povesteste cum au fost rasplatiti ei si spune:
          "...Apoi ducele (Arpad) a dat lui Usubuu...pentru serviciile sale, fortareata Besprem cu tot ce-i apartinc. Si lui Veluguiu (Veluc) i s-a daruit Comitatul Zarandului si tot asa celorlaltii nobili le-a impartit onoruri si proprietati..."
          Exista insasi o problema cu aceasta cronica a lui Anonimus si anume: daca acel presupus notar al regelui Bela al II-lea ar fi scris cronica sa in prima jumatate a veacului XII, cum se presupune, atunci, inaintea acestei Cronici a fost Codex Rahonczi (vezi NOTA 1), redactat intre jumatatea secolului XI si inceputul secolului XII, care ne spune cu totul altceva despre unguri, la fel ca si "istoricul" Arthur Koestler in cartea sa intitulata “Al treisprezecelea trib: Kazarii” (vezi NOTA 2) Sa se inteleaga ca nu se contesta prezenta voievodatelor romanesti la sfarsitul secolului IX, dar se contesta prezenta ungurilor in Transilvania pana in secolul XII, cu atat mai mult cu cat Codex Rohonczi este foarte clar, spre deosebire de Koestler care face un "ghiveci" istoric, punand prezenta lor, in aceleasi perioade, in spatii diferite si jongland cu datele foarte "ciudat". Aceste "danii" facute de Arpad unor luptatori ai lui, din pamant strain de ei, nu cred ca au existat, nu aveau cum, doar daca accst ,,notar anonim" a mintit pentru a impinge prezenta ungurilor in Tranailvania, cum ca ar fi mai veche. Este posibil sa fi mintit, deoarece intre anii 1064-1101, in spatiul romanesc a domnit pestc romani (blaki - vlahi) domnitorul Vlad. iar tara se numea Dacia si se intindea de la Tisa la Nistru si Marc, de la Dunare spre nord pana la izvoarelc Nistrului, fiind un stat centralizat, asa dups cum ne spunc Codexul Rohonczi. Dacat asa este, atunci vechimea Comitatului Zarandului poate fi plasata si inaintea secolelor XI -XII, dar si atunci suficient de veche ca sa ne atentioneze ca am avut impartiri administrativc care nu deranjau cu nimic statul centralizat si care erau cunoscute de populatiile care ne inconjurau geografic. Cat despre asa zisul "duce" Arpad, al notarului anonim, a fost un simplu conducator, deoarece cuvantul de "duce" provine de la latinescul duco, ere, duxi, ductum, verb de conjugarea I-a, care inseamna, in primul rans a duce (dupa sine) si abia in al doilea rand a conduce dansul, a duce armata…(cf. Dictionar latin- roman, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1966, p.108) “Duce” cu inteles nobiliar s-a extrapolat peste cel “militar” de la inceputuri, primind intelesul de azi, cand biserica si puterea au avut interese comune.
          Daca a existat acest judet cu numele de “Comitatum”, el n-a putut fi in alta parte decat numai langa Ducatul, sau Tara Byhorului a lui Menumorut, cuprinzand aceleasi limite naturale impuse de situatia lui geografica, pe care le-a avut permanent pana in anul 1876. Nu intelegem insa din ce cauza istoricii si cercetatorii nostrii nu vor sa aminteasca nimic de acest “comitat”, inainte de secolul al XII-lea, caci iata ce citim in Istoria Transilvaniei in legatura cu semnalarea primelor organizatii administrative in acest teritoriu: “Este semnificativ faptul ca in prima jumatate a secolului al XII-lea este pomenit documentar un singur comitat, al Bihorului, toate celelalte sunt pomenite de abia in a doua jumatate, mai precis pe la sfarsitul veacului al XII-lea (Dabaca, Crasna- 1164, Solnoc- 1166, Cluj, Alba, Timis- 1177, Satu-Mare- 1184, Cenad- 1197, Caras- 1200) (vezi NOTA 3)
          Aici sunt trecute toate aceste judete amintite in actele din sec. XII, dar dupa cum vom vedea, nu ni se spune nimic de Zarand, ca singurul si cel mai vechi comitat, amintit de aceasta cronica, pe suprafata Ardealului, inaintea tuturor celorlalte si chiar inaintea Bihorului. Se pune intrebarea: de ce?
          Este adevarat, Anonimus isi scrie cronica sa Faptele ungurilor, Gesta Hungarorum, pe la sfarsitul secolului al XII-lea si a folosit alte documente de la sfarsitul secolului al XI-lea, precum si izvoarele care i-au stat la indemana in calitate de mare demnitar la curtea regala, ca si traditia orala, vie inca, din vremea sa, dupa cum afirma Istoria Transilvaniei. (vezi NOTA 4)
          Si aici este aceeasi neconcordanta inre Codex Rohonczi si datele furnizate de Istoria Transilvaniei, datorita, pe de o parte, inexactitatilor lui “Anonimus”, iar pe de alta parte ca in 1961 nu a fost tradus si publicat Codexul Rohonczi ca sa se poata face un studiu comparativ. Ceea ce merita subliniat este ca in acest Codez Comitatul Zarandului nu apare. Apar insa localitati, cetati- fortarete, ca Ineul la 1080, ori Aradul la anul 1086, care existau, aveau garnizoane si erau centre vitale de aparare. Acest judet, dupa cum am aratat mai sus, a dainuit cca. 960 de ani, pana in 1878, cand a fost desfiintat si incorporat, o parte comitatului Arad, iar cealalta Hunedoarei. In rastimpul de aproape o mie de ani, la conducerea lui a ajuns, in repetate randuri, elementul romanesc local ca singurul element care l-a populat tot timpul, nu in majoritatea lui ci in majoritate de 98% si care s-a mentunut in aceeasi proportie in toata aceasta perioada de timp.
          Cronicile amintesc ca romanii de aici si-au avut voievozii lor nationali: astfel la anul 1404 e amintit voievodul Balea (Bale), fiul lui Boariu, cu resedinta in localitatea Criscior (Hunedoara) (vezi NOTA 5) Viata administrativa romaneasca aici este confirmata si de alte izvoare care spun ca spre nord de Mures, in “Tara Zarandului”, se pomenesc in veacul al XIV-lea si al XV-lea mai multe districte romanesti (districtus olahales). (vezi NOTA 6) In timpul evului mediu nicaieri pe suprafata Ardealului nu a fost mai vie si mai treaza constiinta nationala si sociala a romanilor ca in acest tinut, de a-si apara drepturile stravechi. Aici izbucneste revolutia lui Horea, la anul 1784, dupa cum relateaza N. Densuseanu in lucrarea sa “Revolutia lui Horea”, prin proclamatia lui Crisan la biserica din Curechiu (Hunedoara). Dupa cum reiese, revolutia lui Horea de la anul 1784, izbucneste aici in judetul Zarandului, in noaptea de 1 spre 2 noiembrie 1784. Urmasii acelorasi romani din Zarand, dupa 64 e ani iau parte din nou cu toata energia si la luptele de la 1848, avand in fruntea lor pe Iancu, iar ca prefect al acelui comitat pe Ioan Buteanu, care, cazut in mainile lui Hatvany la Abrud, a fost executat prin streang de calaii acestuia in satul Iosasel de la marginea Zarandului, in luna mai 1849. Aceasta zona romaneasca cuprindea regiunea Muntilor Apuseni si anume: cercurile Campeni, Abrud in intregime, precum si cercurile muntoase Ilia, Huedin, Turda si Zarand.
          Regiunea aceasta insuma in total circa o zecime din teritoriul Principatului Transilvaniei, avand o populatie de aproximativ 160.000 de oameni.
          La aceasta revolutie din 1848 iau parte, alaturii de fratii lor, ca si in anul 1784, romanii din Zarand. Dupa infrangerea revolutiei ungare, ca reprezentanti ai romanilor zarandani, ajung in dieta din Pesta oameni de atitudine in frunte cu Iosif Hodos si Simeon Borlea care, prin energia si curajul cu care au revendicat drepturi nationale pe seama romanilor au pus la grea incercare opinia guvernantilor, mai ales cu ocazia votarii legii pentru “unirea” fortata a Ardealului cu Ungaria, in dieta de la Cluj, la anul 1865 si a legii nationalitatilor si invatamantului, incat rezultatul atitudinii acestor deputati romani, ai Zarandului, a fost ca in anul 1849 si pana la 1876 a avut o conducere romaneasca, a fost desfiintat total prin legea despre modificarea teritoriilor unor comitate, votata in anul 1876.
          Iata cum ni se relateaza faptele: in sedinta dietei de la Pesta tinuta la 30 mai 1876, in legatura cu discutarea acestei probleme a vorbit deputatul roman Constantin Gurban, care a spus urmatoarele:
          “In toamna, cand mai intai a fost vorba despre acest proiect de lege referitor la modificarea comitatelor, o foaie din capitala, despre care se afirma ca ar sta in legatura apropiata cu cancelaria ministrului de interne, ziarul “Eleonor”, a semnalat mai intai intr-un numar al sau proiectul acesta de lege.
           Nu mi-am insemnat cuvintele, dar expresiile aveau cam intelesul acesta: Iata planul rotunjirii ce se va face ca maghiarimea din Trei Scaunele Ardealului sa fie o puternica fortareata de aparare contra invaziei dusmanoase din Valahia.
          Iata Fagarasul nu se va mai putea opune ordinatiunilor ministeriale.
          Iata comitatul Zarandului, cuibul Hodosestilor si Borlestilor se sterge de pe suprafata pamantului.
          Nationalitatii maghiare I se da deci placuta ocazie de-a contopi in sine celelate nationalitati!
          Eu nu am nimic de obiectionat daca guvernul vrea sa arondeze din nou tara asa cum cer interesele sale. Dar ca motivul principal in momentul de fata il formeaza interesele nationale, asta trebuie sa condamn.
          E atat de temuta Romania pentru Monarhia Austro- Ungara cu 36 milioane de locuitori, incat a necesitat guvernul sa faca o noua arondare a tarii?
          Dar tinutul Fagarasului dintr-un colt de tara e in stare sa bage frica in guvern?
          Si Hodos si Borlea, care slava Domnului, nu sunt inca pe lumea cealalta, au comis pacate atat de mari, incat pentru ei trebuie dus la groapa un comitat intreg, impreuna cu numele ce-l are? Nici n-ar crede omul si totusi asa este”

          In sedinta dietei din 7 iunie, la acelasi subiect vorbeste si S. Borlea, deputat de Zarand, care se opune la desfiintare si cere o noua arondare, comitatul Zarandului sa se compuna:
          a. din teritoriul actual al comitatului Zarand.
          b. din comunele comitatului Hunedoara, incepand de la Soimos, care se afla pe malul drept al Muresului langa Radna (Arad) in vecinatatea comitatului Zarand si
          c. din tinutul Campenilor din comitatul Alba, care se afla intre raul Cris si Aries. Centrul comitatului sa fie Baia de Cris. (vezi NOTA 8)
          Propunerea deputatului Borlea nu se primeste si dieta voteaza ca unele comune ale acestui comitat sa treaca la comitatul Aradului, iar altele la comitatul Hunedoarei.
          Cu aceasta hotarare se lichideaza definitiv cel mai vechi si cel mai romanesc comitat al Ardealului, care avea aceeasi forma si arondare la desfiintarea lui in anul 1878, ca si la venirea ungurilor in Campia Tisei. Care au foat consecintele desfiintarii acestui comitat pentru populatia acestui tinut? Inainte de desfiintare si alipirea lui la comitatele Arad si Hunedoara, capitala lui era Baia de Cris, situata tocmai in mijlocul acestui tinut, iar cea mai indepartata comuna de acest centru aflandu-se la o distanta de circa 45 km. Dupa noua arondare si anexarea acestui tinut la judetele vecine, cercurile Brad si Baia de Cris au fost trecute comitatului Hunedoara, cu capitala la Deva, ce se afla la o distanta de 37 de km, respectiv 45 km. de aceste centre de plasa, dar cum intre Brad si Deva se circula foarte greu, populatia, cand avea nevoie a se deplasa in capitala judetului, trebuia sa fac un inconjur, o data de la Brad la Arad pe o distanta de 165 de km. iar a doua oara de la Arad la Deva, o alta distanta de 154 km., adica 319 km. Daca mai avem in vedere ca unele localitati se mai aflau si ele la o distanta de peste 30 de km. de centrele Brad si Baia de Cris, cetateanul care avea probleme trebuia sa cheltuiasca o avere cu aceste drumuri si sa piarda o saptamana dus si intors pe aceste cai. Aceasta a fost consecinta si rezultatul imediat al acestei impartiri arbitrare si la fel s-a intamplat si cu celelalte parti anexate comitatului Arad.
          Cercul si plasa Halmagiului, care a fost anexata Aradului se afla la o distanta de cca. 120 km. de Arad si acesti locuitori din aceste parti n-au fost mai fericiti ca cei anexati Hunedoarei. Cetatenii acestor teritorii ale fostului comitat Zarand, anexati comitatelor vecine, unitati cu altfel de structuri geofizice si economice, fiind supusi unor administratii straine de interesele lor specifice, nefiind cunoscute si intelese, au fost desconsiderate, iar ei in foarte multe cazuri au fost supusi la tot felul de sicane administrative. Situatia geofizica a acestui teritoriu, tinutul intreg fiind o regiune muntoasa cu foarte putin teren agricol si acesta numai pe langa albia Crisului a impus populatiei din aceste regiuni sa recurga la cele mai ingenioase mijloace pentru a-si asigura existenta. Fiecare trebuia sa fie in acelasi timp agricultor, pomicultor, crescator de vite, muncitor in exploatarile silvice, apoi meserias creand o adevarata industrie casnica din produsele lemnoase, pe care apoi, fiecare din ei le-au comercializat, transportandu-le cu carutele sau pe cai pana la mari departari, cum au fost ciubararii de pe valea Ariesului si spatarii din jurul Baii de Cris, care colindau cu produsele lor in patru tari, inaintea primului razboi mondial.
          Doua patente imperiale date in 1852/53, le-a asigurat dreptul de a-si desface aceste produse ale lor de i9ndustri casnica, pe toata suprafata Ungariei, scutiti de orice impozite si taxe, dar aceste drepturi au ramas mai mult pe hartie, caci in realitate li s-au creat felurite sicane in exercitarea acestor drepturi, iar guvernul din Bucuresti, inainte de anul 1932, nu le-a recunoscut aceste drepturi speciala, acordate pe seama lor.
          Cunoscand realitatea situatiei acestui tinut, din care se desprinde motivul care a dus la aceasta desfiintare, ne intrebam daca nu a sosit timpul sa se puna capat acestei stari de lucruri, revizuindu-se acest act de razbunare al trecutului fata de acest teritoriu si de populatia lui si sa se reinfiinteze acest judet al Zarandului. Ardealul romanesc nu se poate lipsi de numele Zarand care a fost mandria lui, dupa cum nu se poate lipsi de numele lui Horea, Closca si Crisan, sau Avram Iancu cat si de protoistoria si istoria lui, fiind cea mai veche unitate administrativa, aflata aici la venirea ungurilor si amintita in vechi cronici, tinut care s-a pastrat ca “cea mai romaneasca unitate administrativa a teritoriilor de dincoace de munti”. Am fi cu totul nerecunoscatori si nedemni de trecutul acestor locuri daca azi nu am reinvia numele si organizarea lui, ca o noua unitate administrativa in vestul Muntilor Apuseni.
          In felul acesta s-ar crea o unitate omogena din toate punctele de vedere a Transilvaniei.
          
           NOTE
          1. Enachiuc Viorica, “Rahonczi Codex”, Bucuresti, 2002
          2. Koestler Arthur, “Al treisprezecilea trib: Kazarii”, ed. Nagard (Dragan), p.l.ap., 1987
          3. “Istoria Transilvaniei”, v I, editia a II-a, Bucuresti, 1961, p.122
          4. Idem, v I, p.98
          5. Densusianu Nicolae, “Revolutia lui Horea in Transilvania si Ungaria, 1784-85”, Bucuresti, 1884, p.168
          6. “Istoria Transilvaniei”, v I, editia a II-a, Bucuresti, 1961, p.168
          7. Idem, v II, p.111-112
          8. Pacatianu. T.V. “Cartea de aur”, v VI, p.168

 

29. Poezii de prof. SALVINA PASCA

SUNET DE FLUIER

Sună trist un fluier, sună răzvrătit,
Şi tresar gorunii: Iancu n-a murit !
A trecut doar dealul, acolo înspre Ţebea,
Să-şi sărute fraţii, să le spună ceva.

Sună clar un fluier dinspre răsărit,
Mai tânjesc cireşii după înflorit;
Iancu tot trăieşte, va trăi cât munţii,
Că-l veghează moţii, cu lumina frunţii.

Îi veghează neamul somnul agitat,
N-au uitat românii câte-au îndurat.
N-a uitat Zarandul plânsetul de fluier,
Nici zvâcnirea pietrei, nici al luptei şuier.

Cum să-ţi uiţi născarea, clipa de sorginte?!
Cum să-l uiţi pe Iancu ce păşea înainte
Luminându-ţi drumul ce-l tăia prin ceaţă,
Luminându-ţi drumul cu inima-i măreaţă.

Sună lung un fluier, sună molcomit:
Iancu-i în amiază, n-are asfinţit.
Iancu nu-i o umbră, Iancu-i o lumină
La a cărei rază românul se-nchină.
 
( Din volumul de versuri „ Feţele iubirii- Confesiuni lirice „ -2010)



COLIND
Tebea, 17 decembrie 2010

Colindăm la Ţebea, an de an,
Colindăm pe Domn Isus şi pe Iancu Avram.
Hristos se naşte, Craiul veghează,
Crăişorii cantă, Maica lăcrimează.
 
Doamne ne păzeşte şi ne dă putere,
Să-l slăvim pe Iancu şi a lui vrere:
Fie naţiunea pururi unită !
Fie Romania de romani iubită !
 
An de an, la Ţebea, vin colindători
Şi eroii-ascultă veşnic ganditori
Cum le-aduc urmaşii colind strămoşesc,
Cum, cu pas sfios, în Panteon păşesc.
 
Nemurirea lor îi îmbărbătează,
Sfinte Sărbători neamul mai păstrează.
Ţebea e icoana unde ne-nchinăm,
Proslăvim pe Isus, pe Iancu lăudăm.
 

30. BALADA LUI HORIA
Culeasa in anul 1960 la Abrud de catre Doamna Melania Forosigan din Zlatna
şi recitată de Domnia Sa cu mult curaj, prin anii 1970, în faţa primului secretar de atunci George Homoştean

Poposesc drumeţii unde ,
Codru de vânzări i-ascunde
Unde asupră-le îşi lasă
Bradul creanga răcoroasă
După legea drumeţească
Din amnar aprind o iască
Scot din fundul legăturii
Cele cuvenite gurii
Şi sorb după cuviinţă
Miedul rece din berbinţă.
Numai Horia-adânc suspină
Nu mănâncă nici nu-nchină
Ci cum şade i se pare
Că din brad un glas tresare.
Bradul cu amărăciune, parcă-i spune
Parcă-i spune: -Codrul meu fluier ţi-a dat
Cu viers dulce, legănat
Cum horeşti din fluier tu
Nu e om să zică nu
Peste-un drum de zece poşti
După fluier te cunoşti
Şi horind aşa frumos
Nume de Horia ţi-au scos
Dar de-o vreme nu mai cânţi
Inimile să-nfierbânţi
Pentru ce-o fi amuţit
Fluieraşul tău vestit ?

-Cum să cânt când ţara mea
Geme în robie grea
N-avem pită, n-avem strai
N-avem lemn de und să tai
Lemn de doniţi şi ciubere
Linguri mari şi mititele
Tot n-ai ce-mbuca din ele
N-avem ţoale pentru lăiţi
La tri case un opaiţ.
Şi de patru ori m-am dus
Împăratului de-am spus
Şi amar m-am jeluit
Nimeni nu m-a auzit
Şi-acum fac cale- ntoarsă
De la Viena către casă
Şi-oi scula din codrii moţii
Şi-oi lovi în grof cu toţii
Că nu-i vreme de jelit
De jelit şi lenevit
Fluierul, nu l-am uitat
Vine-o vreme de cântat
Şi-or juca pe cum le cânt
O, horile-aş în mormânt !
Bradule-ţi fac plecăciune
Străşnicie-n mine pune
Să stau neclintit ca tine
În viforniţe haine,
Cum stă codrul ţării mele
Neclintit în vremuri grele!
………………………………
Bate clopot, după clopot
Şi se iscă-n munţi un clocot
Şi cu fiecare dangăt,
Se stârneşte-n codru-n freamăt:
-Horia ! Mâniei tale să nu-i stea nimeni în cale
Unde sunt castele-nalte
Limba flăcărilor salte!
Alei grofi, acum şi- acum
Să vedem care şi cum !
Peste oastea lor înfrântă
Nu iobagii se avântă
Ci puhoi cumplit de ape
Ce în drum nimic nu-i scape
Vor rămâne peste vreme
Oase albe prin poiene
În rădvanele-ncărcate
Grofii fug şi fug departe
Fug ca alte oşti să strângă
Flacăra din munţi s-o stingă
Ei au bombarde şi pistoale
Noi avem mâinile goale
Ei au puşti şi au oşteni
Noi ne-an tras în Apuseni
Şi pe toţi de ne-or da morţii
Fruntea tot nu-şi pleacă moţii !
În pădurea Scorăcet
Horia, horea încet.
Fluieraş fără odihnă,
Faci pe Cloşca de suspină!
Dar în codru tăinuit
O potecă s-a ivit
Şi sub bolta-ntunecată
Un om calea îi arată
Dar nu-i om i-un trădător
Un slugoi al grofilor
Ce pe galbeni s-a tocmit
Şi în codru a venit
Să-l dea viu pe mâna lor
Vulturaşul moţilor.
 


Blestemat să fii pe veci !
Să n-ai curte nici poteci,
Casa să nu te primească,
Drumul să te rătăcească,
Sub copaci să n-ai răcoare
Să n-ai umbră, să n-ai soare,
Să mori singur nejelit!
Pe mormântu-ţi părăsit
Să nu plângă niciodată
Nici vreo mumă nici vreo fată!
Apa-n pumni fie-ţi amară,
Vânzătorule de ţară,
Blestemat de trădător!
Că-l vânduşi pe Horia lor,
Să-l pună sub roată jos
Să-l zdrobească os cu os.
…………………………
L-aţi ucis !
Poţi să tragi un om pe roată
Dar o ţară ?
Niciodată !
 

 

31. Revolutiunea romana de la 1784 in Transilvania
- de George Secasianu -
articol scris la Bucuresti in anul 1884

Din toate invaziunile asiatice cari au cazut, la inceputul evului de mijloc, asupra Daciei Traiane, nici una nu a fost, prin consecventele sale durabile, atat de nenorocita pentru neamul romanesc, in general si pentru romanii de peste Carpati in deosebi, ca invazia ungurilor
(......)

32. DOINA
- de Mihai Eminescu -

DOINA
- De Mihai Eminescu -

De la Nistru pâna la Tisa
Tot Romanul plânsu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De-atata strainatate.
Din Hotin si pana la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
(......)

33. ISTORIA ROMANIEI. TRANSILVANIA, Volum II,
Editura "George Baritiu", Cluj- Napoca, 1997, pag. 425-616
CAPITOLUL III. MISCAREA MEMORANDISTA
- de Dr. Gelu Neamtu, Dr. Serban Polverejan, Dr. Nicolae Cordis, Dr. Liviu Maior -

34. SCOLILE BLAJULUI DUPA REVOLUTIA PASOPTISTA (1849-1852),
Institutul de Istorie „George Baritiu” din Cluj-Napoca
- de Dr. Gelu Neamtu

      Despre ceea ce a insemnat Blajul pentru revolutia romanilor din 1848-1849 s-a scris mult si se va mai scrie.
     Tinerii scolilor din Blaj s-au aflat in fruntea revolutiei. Ei au dus in toata Transilvania spiritul redesteptarii nationale. Acest fapt este sintetizat intr-o declaratie a lui Vasile Nemes din Poiana, care in cadrul unei anchete din 25 aprilie 1848 marturisea: „inainte de plecarea tinerilor care invata la Scoala din Blaj, anumiti profesori ce predau acolo au tinut o adunare cu ei si i-au pus sa jure pe toti ca vor face totul pentru cucerirea libertatii natiunii romane” (...)

35. ISTORIA ROMANIEI. TRANSILVANIA, Volum II,

- CLICK PENTRU CARTE (format .pdf) -

 

36. REVISTA SOCIETATEA DE MAINE
Anul IV Nr. 41-42-43
"Cultura, cultura va scapa pe Romani si cultura numai nationala poate fi" A. Papiu Ilarianu
CLUJ, Duminica 6, 23 si 30 Octomvrie 1927

- CLICK PENTRU CARTE (format .pdf) -
document aflat la Biblioteca Centrala Universitara Cluj- Napoca (vezi link)

 

37. ISTORIA ROMANIEI. TRANSILVANIA, Volum I,

- CLICK PENTRU CARTE (format .pdf) -

 
CARTI ON-LINE
         


38. "TEROARE IN ARDEAL"
volumul II
de Constantin Mustata

 
 


39. "REVISTA TARA IANCULUI- iubirea mea"
nr. 3
2009- 2010

 
 


40. "REVISTA TARA IANCULUI- iubirea mea"
nr. 4
2010- 2011

 
 


41. "TINUTUL HALMAGIULUI"
monografie in 4 volume
de Traian Mager, 1937

42. "TARA TOPILOR"
- despre trecutul muntilor apuseni-
de RUBIN PATITIA sen.

43. "MOTII"
- calvarul unui popor eroic dar nedreptatit-
de ION RUSU ABRUDEANU

 
 

44. "O LACRIMA FERBINTE"
- 1877-
de Josifu Sterca Siulutiu

 
 


45. "LA ANULU 1784 SI LA ANULU 1849"
- 1881-
de Josifu Sterca Siulutiu


46. "AVRAM IANCU SI PREFECTII SAI"

- format .pdf (16 Mb)-
de Valentin Borda, Viorica Dutca, Traian Rus, Casa de Editura "Petru Maior", Targu- Mures


47. "Dumnezeiescul Ardeal"
poeme pe cord deschis
RAZVAN DUCAN

 
 


48. "ARGUMENTE IMPOTRIVA AUTONOMIEI TERITORIALE PE CRITERII ETNICE A ASA-ZISULUI „TINUT SECUIESC” "
Dr. IOAN LACATUSU


49. "Conspiratia vuvuzeilor” vol1 "
Constantin Mustata


50."ISTORIA MISCARII ROMANESTI DIN ARDEAL IN ANII 1848 si 1849"
EDITURA LIBRARIEI STANCIULESCU - 1919
de VIRGIL POPESCU-RAMNICEANU


51. "SOLDATI FARA UNIFORMA "
de DUMITRU SUCIU


52. "REVOLUTIUNEA LUI HOREA"
de Nicolae Densusianu
partea 1
partea 2
partea 3


53."Moţii şi luptele lor la 1848-1849
"
- reconstituire a evenimentelor, vieţii şi luptelor moţilor în anii revoluţiei paşoptiste -
de BOGDAN BRISCU


54."Revolutia democratica de la 1848- 1849 din Transilvania"

Istoria Romaniei- Transilvania, Vol.1, Ed. "George Baritiu", Cluj Napoca, 1997
de Dr. Gelu Neamtu



55."Suferintele din Ardeal"

de Vasile Stoica


56."CONSTANTIN ROMANU- VIVU"

- prefectul legiunii XII in anii 1848- 1849 -
de VASILE NETEA 1937


57."ARDEALUL- PAMANT ROMANESC"

(problema Ardealului vazuta de un american)
de Milton G. Lehrer 1944


58."Calatori straini despre Tarile Romane"
vol.II
Editura Stiintifica 1970

 
Note:

        1. Volumul "Tinutul Halmagiului" de Traian Mager a fost preluat de pe www.darnick.com prin amabilitatea d-lui Nicu Darastean

        2. Volumele "TARA TOPILOR- despre trecutul muntilor apuseni", "MOTII- calvarul unui popor eroic dar nedreptatit", "O LACRIMA FERBINTE", "LA ANULU 1784 SI LA ANULU 1849" au fost preluate de pe www.taramotilor.ro prin amabilitatea d-lui Bogdan Briscu

 
     

unique visitor counter

Design by Nicu Darastean in august 2008
© 2008- 2012 "Tara Iancului- Iubirea mea"